Heaven's Postman airs on 11th Nov!!!

that means 5 more days!
so i thought i could post all the new pics with HP.here u go





GAH this hurts my eyes TT.TT
jae dont hold her like that...you can only hold me like that ^__^

died

this is my current wallpaper !

and some bonus.these were made by my friend Su from twitter!
all credit goes to her! i love them! these are my current DP on both of my phones! and imma print them on my pillow and can soon! uhm actually..tomorrow! imma post piccies ASAP!

and a pic i found on someones twitter.a good pic of jae ! thats a good stalker! kkkk
gosh i luv his car!but i luv him more :X XOXO

You're like a summer breeze to me right now-UNTOUCHABLE
i hate winter!!!




everyone is getting married lately O_O

Tablo and her wife just returned from their honey moon in Prague.aish my all time favourite lace for a honeymoon!and my no1 place i want to visit next time,aside from Seoul !

speaking of weddings....i want to congratulate my good friend Lee Soo Min(ex Black Beat leader and member).He is getting married tomorrow with his lovely wife Hanna ^__^
I wish them lots of happiness and joy and a baby soon kekkee^^
Chukae oppa!

"I, KYO (Singer), Jinyoung (Blackbeat/Super Junior's teacher)"

i took the liberty to take this pic from his cy.im sure he won't mind:)the wedding pic he send it personally to me:)

speaking of! US cyworld is closing! SUX!!!!

i dedicate this song for you Lee since i know its ur favourite and im sure u'll sing it at the wedding too ^_~



and OMG i cant actually believe ur getting married x_X

here's one of my favourite SM town MVs that u participated in!

http://www.youtube.com/watch?v=0usFFdNQcEk

MBC to make TVXQ documentary and turns to…

Cassiopeia? That's what it looks like! Yoon Hae Jeong, a screenwriter of MBC recently announced that popular program Star Documentary will be making an episode for the ever-so-popular TVXQ/DBSK. Though the fivesome has undoubtedly shot up to top-tier fame internationally, this thirty-minute documentary will reportedly reveal the hidden stories behind the idol image of these so-called 'Rising Gods of the East'.

Of course, one cannot consider TVXQ without its enormous fanbase. Fun fact: Cassiopeia is singlehandedly the largest artist fanclub in the world; the Guiness Book of World Records reported 800,000 official members in 2008, and that's not even including the unofficial fans both in Korea and worldwide. And that's why MBC will be taking interviews from not only childhood friends and people close to TVXQ, but also getting in contact with fans in Korea in order to make this documentary "through the views and voices of Cassiopeia". MBC will be asking fans about which TVXQ stories to include in the story in order to faithfully express the warmth and love of Cassiopeians.

"We hope to tell the touching yet almost unknown story of how DBSK became Asia's top artist," Yoon Hae Jeong expressed. "We would like to include their stunning musicality that has been ignored due to their 'idol' status, their overseas activities, and each member's efforts, passion, sweat and tears to achieve his dream of becoming a singer."

"Although it may be a stretch to create such a documentary about DBSK, especially in such a sensitive situation ... we believe that what everyone needs right now is a documentary like this," the screenwriter added in light of the recent controversies between TVXQ and SM Entertainment. "[W]e believe that a documentary that is filled with the love of the fans will be a great strength to the members to help them endure this situation."

So with that, the broadcast will reportedly be taking place later this week on the 23rd with interviews from the members themselves, teachers, close ones, trainees, composers, and of course, the ever-adoring Cassiopeia. Fans will most undoubtedly look forward to the never-before-seen pre-debut and overseas footage from their past years of fame.

It's incredible to see how important fans have become for idols these days. Gone are the days of fangirls sticking at home and merely spazzing over songs with their friends - from supportive (like the fan movement Hottests have taken for Jaebeom) to negative (SNSD Black Ocean, Super Junior Only 13 Movement), fans are proving to be an unprecedentedly powerful voice in the entertainment industry.

Thanks to beth k for the tip!

Source: [MBC Every1+Daum Television+DNBN]
Translation: jeeelim5 @ tohosomnia.net
Credit: tohosomnia.net +allkpop

this is gonna be awesome! can't wait for it to air!


HEAVENS POSTMAN FINALLY AIRS!!!!!

so November 11th it is? Not sure which site this screen cap came from though, but I hope it’s already official ^^

Title: Confirmation of movie “Heaven’s Postman” airing on the 11th of November

Youngwoong Jaejoong, Han Hyojoo, Kim Changwan and Shingu acting. Director – Lee Hyungmin

The movie is scheduled to be screened at 5 CGV cinemas

source: [神迹域”hero-love/rockjj]
translation credits: tvxq_luv@tohosomnia.net
shared by: tohosomnia.net
Please do not add on/remove credits

ALWAYS KEEP THE FAITH PROJECT WITH MICKY'S MUM AND JJ'S SISTER ^^

chunnie's omma chongmal nomu nomu keopta^^

looks like they are at Micky's Ice cream shop.actually his mum's shop

i want some time-out icecream juseyooo!! ^^

i've been thinking and i cant find any informations abt these pictures...just that its a project in collaboration with his mum..well we can all see this but then again..it coincides with the announcement of that special MBC program they are planning to do abt DBSK from debut years till now.so i thought maybe they interviewed her here and she prepared all those stuff for the interview..and maybe invited some fans too..to show their support^^

just a suposition

credit: TVXQROOMMATE + f-plant*33*@TTF
Shared by : sharingyoochun@wordpress

last night i fell asleep listening to jae's flawless voice,listen here:

http://www.youtube.com/watch?v=FJgVr81pyIA


gah i just listened to bigeastation 135 and they still havent aired none of my emails T.T
looks like...imma have to flood them some MORE!!! lol
*for those who don't know where u can send emails to tvxq im going to explain now so pay attention!
you go to their bigeastation official site...that means here!!
there u can see a "mail" button,click it^^

1st: Real name *optional

2nd : Your ' radio name '

3rd : Your ' sex '(first is male/2nd is female) and ' age '
/lol i sent so many emails checking the male field b4 someone translated this for me
LOL aishhh embarrasing!

4th : Your ' address '

5th : Your ' phone number '

6th : Your ' occupation '

7th : Message to ' programs '
1st one : TOHO-experiences
2nd : How can I say it in Korean ?
3rd : TOHO-psychology
4th : Want you to answer it
5th : Love situation - Lovin' You -
6th : Message to TOHOSHINKI

8th : Your ' mail address '

Last one : Messages you want to tell them ( You need to start a new paragraph sometimes )

9th: a song request (if u have one)

u will see then 2 buttons down there...
after completing all the fields press the LEFT button to "SEND" it!
and voila! u will get a message telling u that ur email was succesfully sent! congrats! now pray that they read it too^__^
a japanese friend of mine from cyworld helped me translate these fields and also sent them an email in japanese too^^luckily they will read it.the rest of the emails i sent were in english..maybe thats y they dont read it :(
so i did this for others that dont know japanese and want to try their chances anyway:)good luck again! i allready had so many failed attempts lol..but im not giving up! NEVER:D


im currently watching "What happened in Bali"! awesome drama and more awesome OST!
im simply loving it!
after i finish this drama i plan to watch Glee...
im also watching gossip girl,vampire diaries and heading to the ground
still waiting for heavens postman to air!!!
and now this documentary will be added to my waiting list ^^
oh and i just found out one of my friends from twitter is translating "Thorn year" on her LJ.
and im planning to read it ASAP! ^^
for those of u who dont know what im talking abt..its that famous YunJae fanfic that even jaejoong read aish



so if ur into that kinda stuff...
u can read it here:

http://honeyiceblend.livejournal.com/2569.html#cutid1




omo i cant wait for HTTG's next episode!! its the one where they kiss!!! i hope!!


look at him he's so excited too^^kyaaah lol!!



uhm..is Yuhno feeling Yoochun;s but here? o_O

i wanna know what jae's new tatoo says so bad!!!
if u have any ideas do let me know on twitter
twitter.com/kity_cia
or in the cbox of this blog^^
kamsahamnidaaa
my current wallpaper ^^haha so pink!

and my current dp on my phone

" uuuuu you have me all over the place"
ROFL

Fly high!
we're allways be here to catch u when u fall

Jaejun~ah...i wanna LIVE A
lol just ignore the next "Article" its just for the romanians.too long to translate it sorry..anyway its about a romanian's experience in japan..very interesting and funny^^


ANDREI PLESU IN JAPONIA .


> Orice calatorie e o experienta a diversitatii. Dar foarte putine
mijlocesc saltul de la diversitate la diferenta. Una e sa te misti în
variatiunile multiple ale aceleiasi teme, alta este sa te simti catapultat
pe o alta planeta.
> > Ca, de pilda, cînd calatoresti în Japonia.
> > N-am fost niciodata în Africa, în Australia sau în Caraibe.
> > Pentru mine, Japonia ramîne, de aceea, tot ce poate fi mai altfel, mai
neasimilabil, mai "strain".
> > Te poti simti strain în Indonezia, parcurgînd drumul de la Jakarta la
Jojakarta, asa cum se simte strain orice european "civilizat" într-o
enclava arhaica si, pe deasupra, asiatica.
> > Te poti simti strain în bucataria chineza, în coloritul, moravurile si
inocenta americane, sau în expresia lingvistica a Ungariei vecine, din care
nu poti selectiona nimic cît de cît familiar.
> > În Japonia însa alteritatea e radicala.
> > Te misti în spatiul unei alte umanitati, al unei lumi paralele.
> > Nimic nu seamana cu ce stii.. Nici macar asemanatorul...
> > N-am sa fac demonstratii pretentioase, de morfologia culturii. Nu
Spengler, nu Frobenius, nu Blaga... Am s-o iau de jos, de la obiceiuri
curente, de la cum stai la masa si cum duci la gura, de la bai si closete.
> > Trebuie sa încep prin a recunoaste ca baile sînt, în mai toate
hotelurile lumii, suficient de diversificate tehnic ca sa ceara, odata ce
te-ai instalat, cîteva momente de studiu si acomodare. Caldul si recele,
cada si dusul, reglajul jetului, plus tot felul de mici ingeniozitati si
nuante locale tin spiritul în alerta si produc, în faza inaugurala,
accidente mai mult sau mai putin picante: te uzi, te arzi, te sperii.
> > Fata de ceea ce poti pati în Japonia, toate acestea sînt însa bagatele,
mofturi.
> > Am avut parte, de pilda, într-un hotel hiper-modern, de o experienta
unica: closetul avea aspectul unui scaun de cosmonaut, cu spatar reglabil,
brate late acoperite de micro-computere, beculete albastre si rosii, în
perpetua scintilatie, si orificii amplasate scandalos, în cele mai
amenintatoare unghiuri.
> > Obiectul m-a confiscat definitiv, deîndata ce am intrat în baie.
> > L-am cercetat îndelung, ca pe o finalitate fara scop, terorizat totusi
de ideea ca scopul poate oricînd sa apara, ca un imperativ categoric.
> > Atractia maxima o reprezentau, fireste, numeroasele butoane de pe
bratele scaunului, însotite de inscriptii în japoneza.
> > Am reflectat cîteva clipe, am evaluat riscurile si, în cele din urma,
m-am aruncat în necunoscut.
> > În fapt, necunoscutul s-a aruncat asupra mea, ca o ghionoaie isterica,
ca un balaur multicefal.
> > Odata pornit, mecanismul functiona - ca progresul însusi - dupa legi
fatale.
> > Într-o clipita, întreaga baie a devenit un amplu spectacol de sunet si
lumina.
> > Eram înconjurat de arteziene torentiale, de tipurituri si haiku-uri
indescifrabile, de complexe miscari de revolutie si rotatie.
> > Nu doar closetul raspundea incultelor mele comenzi, ci toate robinetele
încaperii, oglinzile, peretii, pardoseala.
> > Proportiile odaii, eclerajul, înclinatia obiectelor anexe, toate se
modificau imperturbabil, sub privirile mele amarîte, filtrate de
incontrolabile perdele de apa..
> > Am simtit, împietrit ca ma îndrept spre un final imprevizibil. Mi se
parea ca de acest closet, de electronicul sau delir, depinde brusc soarta
omenirii. Ca pot declansa cutremure, inundatii, ploi de meteoriti,
glaciatiuni. Ca, poate, fara sa vreau, am dat peste misterul facerii în cea
mai pura (si sordida) varianta materialist-dialectica: o stîngace apasare
pe butonul gresit, într-un originar closet galactic.
> > Din fericire, la un moment dat, toata harmalaia a încetat.
> > Am stat un timp nemiscat, ca sa nu stîrnesc vreo recidiva, si m-am
retras apoi, sfîrsit, în dormitor, unde atmosfera era pasnica: numai, sub
pat, o lumina spectrala, care îti lumina papucii ori de cîte ori lasai
picioarele sa-ti atîrne perpendicular pe mocheta. S-ar zice ca fata de
acest abuz tehnologic closetele traditionale sînt de o paradiziaca
simplitate. Nu în Japonia.
> > În programul calatoriei mi-a fost introdusa, ca o favoare, ca un
deliciu pitoresc, si o noapte la un foarte scump hotel traditional.
> > Regretatul meu amic, Theodor Enescu, pe atunci director al Muzeului
National de Arta, a fost prima victima a acestui episod.
> > L-am pierdut, scurt, într-una din toaletele aliniate lînga receptie.
Omul încerca sa iasa, dar ceva, un procedeu ritual, încalcarea unei anumite
succesiuni a gesturilor, îl tinea blocat. Cabina cu pricina includea tot
felul de scule si recipiente de lemn care, printr-un sistem de scripeti, nu
permiteau deschiderea usii decît dupa o anumita combinatie de miscari
igienice, alternînd balansul cu rasturnarea, rotirea si clatirea...
> > La rîndul meu, am încasat prima trauma cînd, intrînd în camera care îmi
era rezervata, n-am vazut decît un paralelipiped gol, fara nici o piesa de
mobilier.
> > În mintea mea îngusta, de european rasfatat, lucrul care nu poate lipsi
dintr-o asemenea camera este patul. Intri, te întinzi putin, îti desfaci
bagajul, rasfoiesti pliante s.a.m.d.
> > Aici nimic.
> > Am privit nelinistit spre batrîna însotitoare care lucra pe post de
"bagajist" si i-am dat de înteles, prin semne limpezi, ca nu pricep cum e
cu dormitul. A scos imediat dintr-un perete o rogojina de lux, pe care,
însa, s-a grabit sa o reintroduca în lacasul ei "de zi".
> > Am reluat, alarmat, pantomima: vreau sa ma întind acum, pe loc, chiar
daca nu ma culc înca.
> > Nu, mi-a pantomimat, în replica, cu o blînda cruzime, interlocutoarea
mea - ziua nu dormim, nu ne întindem. Ziua stam pe jos, cu picioarele
încrucisate, si umblam de-a busilea.
> > Spre seara, m-am hotarît sa cer de mîncare în camera. Alesesem, mai
curînd la întîmplare, ceva în care identificasem cuvîntul "vitel". A aparut
o fosta gheisa, destul de obosita, si m-a invitat în baie, adica într-o
camaruta îngusta, cu o copaie de lemn patrata.
> > "Nu - zic - nu baie! Mîncare! Vitel, care va sa zica! Papa!"
> > "Ba, din contra - îmi semnalizeaza cu un surîs buddhist preopinenta -
mai întîi baie! Papa la urma!"
> > Dupa cîteva trecatoare accese de demnitate, cedez: intru în
scaldatoarea de lemn; gheisa dupa mine! Se atine, rînjind, cu un manunchi
de nuiele aromate în mîna.
> > Refuz sa ma dezbrac, insista, nevasta-mea se întristeaza, gheisa e de
neînduplecat.
> > Încropim, pîna la urma ceva, un ritual incomplet ("interruptus?"), dupa
care am dreptul sa ma asez la masa, pe jos evident, dinaintea unei portii
de shabu-shabu. Asta înseamna: un platou cu felii subtiri din carne de
vitel cruda si o oala cu apa în care clocotesc legume, mirodenii si brînza
de soia. Se ia, cu doua betigase, cîte o felie de carne si se agita în
fiertura din oala pîna dispare tenta de crud.
> > Gheisa ma asista draconic.
> > Primul simptom al europenitatii mele e ca nu pot agita carnea în zeama
fara s-o scap dintre betigase.
> > Decid, pragmatic, sa n-o mai agit, s-o tin pe loc pîna vad ca s-a
fiert.
> > Gheisa devine nervoasa: n-am voie sa cad în imobilism; carnea trebuie
agitata, altfel nu se patrunde cum trebuie de miresme. De cîte ori încerc
sa trisez, ma priveste sever si îmi sopteste militareste: "Shabu-shabu!"
Trag concluzia ca "shabu-shabu" înseamna, pur si simplu: "agit-o!",
"misc-o!", "stînga-dreapta!", "hais-cea!". Cina se încheie melancolic, în
insatisfactia partilor, si cu perspectiva neîmbietoare a unei rogojini
medievale.
> > A sta la masa dupa tipicul samurailor presupune oricum, pentru
european, mai exact pentru încheieturile lui, o încercare dura,
barbateasca: fara exercitiu, pozitia în lotus sau semi-lotus e o tortura,
mai ales daca se prelungeste pe toata durata unei mese: anchilozeaza
picioarele, rastigneste coloana si distruge apetitul.
> > Mi-l amintesc, din nou, pe Toto Enescu, pe post de victima.
> > Fuseseram invitati sa participam împreuna la o ceremonie a ceaiului. La
sfîrsit, Toto, si asa chinuit de dureri osoase, avea dificultati sa
recupereze postura bipeda: era ca un nod ud, de nedezlegat. L-am dus la
masina sub forma de statueta de bronz, un Buddha chircit, în pozitie de
rugaciune.
> > Un alt patit fusese Gabriel Liiceanu.
> > Invitat la masa de un profesor din Kyoto , specialist în Zen, a înteles
repede ca are de trecut o proba grea. Trebuia sa stea cuminte cu picioarele
sub el si sa manînce din boluri misterioase, oferite de o oficianta care
aluneca între comeseni pe genunchi. Dupa scurt timp, filosoful român a
simtit ca pierde controlul membrelor sale inferioare. Amortite, strabatute
de mii de ace, ele îi confiscau întreaga atentie si asa hartuita de
insolitul bucatelor si de discursul sibilinic al interlocutorului. (Gustul
valah percepe anumite supe extrem-orientale drept extract de cîrpe si se
obisnuieste greu cu ideea ca fasolea batuta se poate freca cu zahar pentru
a deveni desert).. Trebuia, fireste, facut ceva! Trebuia schimbata pozitia,
pastrînd, totusi, aceeasi stilistica, de vreme ce a cere un scaun era
exclus.
> > Gabriel s-a hotarît, prin urmare, sa-si adune picioarele în asa fel,
încît sa-si poata sprijini sezutul pe calcîie. Dupa chinuitorul "lotus"
dinainte, noua postura parea mîntuirea însasi. Dar numai pentru cîteva
minute. Calcîiele nu sînt nici ele antrenate sa suporte întreaga pagoda a
corpului. În plus, o apasare disproportionata suprasolicita, în aceasta
pozitie, degetele îndoite ale picioarelor.. Sufocat de durere si de sudori
barbare, prietenul meu a adoptat, într-o încercare disperata de a iesi la
liman, o noua atitudine, de o riscanta radicalitate: s-a asezat pur si
simplu în genunchi, cu trunchiul drept, dominînd - fara autoritate -
fapturile gracile ale celorlalti, pentru care "lotusul" nu parea sa creeze
dificultati. Scena avea, probabil, în ochii celor de fata, ceva patetic.
> > Liiceanu trebuie sa fi aratat ca un taran de Octav Bancila, exploatat,
obidit, flamînd, cazut în genunchi dupa o rascoala ratata.
> > Dar cît poti rezista în genunchi, daca n-ai practica zilnica a
penitentei?
> > Mai ramasese o singura varianta. Neortodoxa, greu integrabila
tabietului nipon, dar parca mai confortabila: pozitia "Lorelei". Te lasi
binisor pe o parte, sprijinit într-un cot, ca fecioara pe pajiste...
Japonezii au contemplat cu discretie tot acest program gimnastic, la
capatul caruia victima a iesit din joc, lichidata. Si cotul amorteste! "Un
scaun! Un regat pentru un scaun!" - striga mut fiecare madular al
filosofului. Nu exista alta solutie decît abandonul. "Vai, ce gradina
frumoasa aveti!" - a gemut Gabriel iluminat si, ridicîndu-se, a pornit,
tam-nesam, s-o viziteze, lasîndu-si amfitrionii cu lingura la gura, între
doua îmbucaturi.
> > Am facut o experienta asemanatoare cîtiva ani mai tîrziu, cu acelasi
profesor, de-a lungul aceleiasi ceremonii culinare.
> > Prevenit, am încercat sa rezist pîna la capat, cu pretul unei perfecte
obnubilari intelectuale.
> > Nu stiu nici pîna azi ce mi s-a spus în timpul dejunului.
> > Ceea ce, de altfel, seamana cu o clasica experienta Zen. Ca disciplina
spirituala, Zen e arta de a sta, de a sta cum trebuie, asa încît corpul
tau, duhul tau, lumea din jurul tau si universul întreg sa intre în ordine.
Esential în acest efort e ca crisparea efortului, efortul ca program sa
lipseasca.
> > Constiinta trebuie eliberata de rationalitate si de premeditare.
> > În cazul nostru, al lui Gabriel si al meu, doi calatori din Far East-ul
european, esecul era perfect. Reusisem sa stam prost, cu ochii scosi de
efort, constienti de neputinta noastra si încercînd sa o dominam rational.
Facusem totul pe dos. Buddhismul Zen ne da însa voie sa spunem ca e si
aceasta o cale. Calea româneasca: stai strîmb si judeci drept. Stai cum da
Dumnezeu! Stai cum poti! Asta-i situatia! În definitiv, nici japonezii
astia, care pot sta ceasuri întregi încremeniti în proiect, nu sînt în
regula.. Sa se mai miste si ei nitel, sa dea semne de viata. Vorba gheisei
mele: "Shabu-shabu!"

ce pot sa spun....GENIAL!


ok that's it BYE ^_^
imma keep watching my dramas now xD